O mie de clipe 

de Margarete Schebesch

O mie de clipe am trăit
Şi am văzut planete albastre
Dar nici un albastru n-a strălucit
Ca albastrul viu al planetei noastre.

O singură clipă m-am trezit
Şi am uitat de clipele grele
Şi am văzut un copil. A zîmbit.
Şi cerul era senin, şi cu stele.

O singură clipă din somnul meu
Mi-a furat-o explozia furioasă
A unui cuvînt care tace mereu,
Şi viaţa aceasta nu mai e frumoasă.

În clipa aceasta mi-am amintit
Că-n lumea aceasta se mai si moare,
Şi niciodată nu m-am gîndit
Că uneori şi viaţa te doare!