Primăvară

de Margarete Schebesch

Un tînăr vînt de vară ma străbate,
Aş vrea să stau visînd în iarba mare,
Priviind cu ochii mari in libertate
În cerul azuriu, plin de visare.

E-un cîntec totul, totu-i bucurie,
Şi-un dulce simţămînt pluteşte-n gînduri!
Pe buze-mi joacă raza aurie
A unui zîmbet ca adus de vînturi.

Astîmpără-te, dragă omenire,
E timpul să uităm de vitejie!
Ai tot trăit visînd la nemurire,
Crezînd că vei trăi o veşnicie!