Dragoste 

de Margarete Schebesch

Eu să mă sbat rîzînd în perne moi,
Să se găsească degetele noastre,
Şi tandru să-mi săruţi umerii goi,
Acoperindu-mă cu flori albastre...

Şi-apoi să te sărut pe pleoape lin
Şi părul meu să-ţi cadă peste faţă,
Pe urmă iarăşi braţul tău divin
Să mă cuprindă pînă dimineaţă...

Să mă ridici încet şi ca în vis
Să simt din nou gura cea-n veci iubită.
Pe gura mea, cînd ochii i-am închis,
Tu mă săruţi şi eu sînt fericită.

Din umbra nemiloaselor iubiri,
Ce mi-au furat o viaţă fericirea,
Lăsaţi-mă măcar să îl admir,
Şi-n ochii lui să-mi caut nemurirea!